Nu am idei preconcepute legate de street-food! Când nu pot ajunge la ele (localuri ori street-food festival), reproduc preparatele acasă!
Nici când stăteam în București nu mă feream să cumpăr un Kebab de la Donner Kebab ori de la Calif! Dacă nu se face un stil alimentar din a mânca la fast-food, orice mâncare își îndeplinește în primul rând rolul de bază: acela de a hrăni! Cu toate cunoștințele mele de nutriție, n-am ocolit niciodată McDonalds, pizzeriile, rotiseriile, fast-food-urile cu shoarma și gyros, nici pe cele cu mititei și cârnați Thuringia (de la Kaufland), și-mi amintesc că în 2013, după ce m-am întors în țară străbătând toată Europa de la Vest la Est, în zig-zag, că așa știu eu să conduc, în sensul că dacă tot am ajuns în Belgia, hai și-un Bruxelles, dacă tot am ajuns în Germania, hop și-un stop la Koln, dacă tot am ajuns în Austria, hop și-un stop la Insbruck și unul la Wiena!
Ca s-o scurtez, după atâtea stopuri (în două zile), când am ajuns la Timișoara, prima oprire a fost la Kaufland, unde, după ce m-am dus la toaletă să mă împrospătez (în ziua aceea chiar condusesem vreo 800 km), m-am așezat la rând la mici! Salivam doar gândindu-mă la ei încă de la graniță! Am ras 4 cu muștar și o chiflă, de ziceai că vine sfârșitul lumii! Cum frumos spune fiu-meu: poți să scoți românul din România, dar România din român, niciodată! După aceea am avut destulă energie să conduc cu Bucureștiul în azimut, de la ora 14:00, astfel încât la ora 23:30 eram în casă (pe varianta Drobeta, Slatina, Pitești, București), adică 7 ore și 30 de minute, cu o oprire în Slatina să alimentez!
Să nu vă plictisesc, rețeta și procesul tehnologic, mai jos:
Pentru 4 persoane (nu foarte mâncăcioase) sau 2 persoane (cu apetit):
| Materii prime | UM | Cantitate |
| Pulpă de porc | kg | 0,3 |
| lipii (libaneze) | buc | 4 |
| salată iceberg | kg | 0,1 |
| sos de maioneză cu usturoi | kg | 0,15 |
| condimente pentru shoarma Versteegen (sau de la magazinul de condimente din Hala Obor, de la etaj, ori de la Mirodenia) | kg | 0,03 |
| piper măcinat | kg | 0,003 |
| usturoi granule | kg | 0,003 |
| nucșoară rasă | kg | 0,002 |
| ulei | l | 0,02 |
| unt 82% | kg | 0,02 |
Cum procedăm:
Lipioarele (turtele) le umezim și le introducem la cuptor, încălzit la 200 grade Celsius (foc mare), pentru circa 8 – 10 minute. Vă uitați la ele să se rumenească, nu să se ard, că vor fi tari ca piatra, de nu poți mușca! Lipiile din imagine sunt ”pre-coapte”, așa că nu le trebuie mai mult de 8 minute să devină perfecte! Am ratat odată (da, și eu ratez), de a trebuit să le înlocuiesc cu pâine, de tari ce se făcuseră! Deci, deschideți după 8 minute cuptorul și pipăiți, dacă sunt colorate dar elastice, le scoateți). Puteți să le substituiți cu chifle, procedând identic. Chiflele Kaizer sunt favoritele mele când nu găsesc lipiile menționate ori n-am timp să le pregătesc eu cu mânuțele astea două!
Salata iceberg se taie fideluță și se amestecă cu maioneza cu usturoi.

Încălziți tigaia, adăugați uleiul, untul, când începe să sfârâie untul, adăugați carnea condimentată și lăsați liniștită tigaia circa 5 minute. Apoi amestecați, prin aruncare, dar nu e cazul să faceți jonglerii dacă nu ați mai făcut, o spatulă rezolvă toată problema :D.
După circa 10 minute, la foc intens, carnea este perfect gătită. O depozitați într-un bol și duceți totul la masă: salata iceberg asezonată, lipiile coapte, carnea friptă!
Este un preparat nu doar rapid de preparat dar și foarte gustos!
Dacă vă place să vă jucați cu aluaturile, dacă nu găsiți lipioarele (turtele) descrise, puteți să le faceți folosind rețeta de pe Savori Urbane! Sunt delicioase, eu chiar am pus la fermentat aluatul, deși nu e nici o problemă să găsesc aici (în Olanda) ceea ce am scris în rețetă!
Puteți să mai adăugați tot ceea ce credeți că vă place: roșii felii, ceapă roșie macerată în oțet cu miere, ardei iute, pătrunjel verde tocat …dar sfatul meu e keep-it simple. Pentru 2 persoane costul a fost de 1,42 euro!
Poftă bună și mișcare pe măsura acesteia!

Pasiunea, fără fundament educațional solid, fără încercări cu reușite sau eșecuri, este imposibil de gestionat!
Sunt autoarea a trei cărți: Manualul practic al bucătarului (2006), Cartea bucătarului profesionist (2016) și Cartea cofetarului patiser (2018), co-autor la alte două, am experiență în managementul educațional, am proiectat câteva bucătării profesionale, am implementat câteva proceduri operaționale pentru bucătării, fac etichete nutriționale și susțin cursuri profesionale.
Totul pornește de la educație!












