Cum am ajuns la prăjitura Siret În căutarea amintirilor culinare dai uneori peste ”bolovani” pe care îi credeai pe vecie sfărâmați ori acoperiți de un strat gros de memorii care să dilueze gustul amar al unei copilării nu întotdeauna foarte veselă și zâmbitoare. Am fost uimită să citesc câte amintiri au stârnit câteva fotografii pe…
Rețeta asta am gustat-o la vecina noastră, tanti Valerica, care având părinții, dar și socrii, în generosul bazin legumicol al Galațiului, nu ca noi – în bazinul viticol al Vrancei -, excela în mâncăruri vegetariene cu gust. Tanti era tare pricepută în multe treburi casnice, strălucea în bucătărie dar și tricota ori croșeta. Practic era…
Îi spuneam ”mama Flori” pentru că Simona îi spunea mamei mele ”mama Geta”! Mama Flori era mama Simonei, prietena mea cea mai bună din liceu! Era bucureșteancă, ajunsă pe plaiurile dunărene după ce s-a căsătorit cu domnul Șerban care absolvise ASE-ul la București, unde se și cunoscuseră! Vorbesc despre ea la trecut, Dumnezeu s-o odihnească!…
Amintiri din iarna lui 1982 Prima oară când am pregătit acești cârnați eram la Galați, cu tot familionul: mama, tata și sora, după ce se sacrificase porcul crescut la bunica Safta la Călienii Vechi, satul natal al tatălui meu. Porcul ăla s-a crescut cu jertfe, pentru că benzina era raționalizată, la un rezervor de 25…