Tiramisu și Salam de biscuiți cu nucă și rahat

Dulciuri fără foc sau cu foarte puțină încălzire

”Bună ziua, n-am mâncat în viața mea un tiramisu așa delicios 😘
Vă rog să-mi trimiteți rețetele de la ambele dulcegării delicioase.” Ana-Maria, 2015

 

Un asemenea mesaj nu putea trece neobservat, așa că le dau mai departe.

Rețeta de Tiramisu am încercat-o în anii studenției, după rețeta unui inginer italian care lucra în șantierul naval, de origine din Lecce. O numeam prăjitura Vico, după numele inginerului, așa cum mi-am numit apoi rețetele culese de la alții, care îmi lăsaseră un veritabil suvenir culinar: prăjitura Nicole (deși ea o numea Scumpa, la ce ingrediente avea), prăjitura ”Teodora”, musaca Flori ori Salata boeuf de la tanti Bălășoiu. Mare mi-a fost uimirea, ajunsă în Italia în 1992, să mănânc ”prăjitura Vico” sub numele de ”Tiramisu”. Rețeta am repetat-o când a ajuns în România și Mascarpone, pentru că în anii 80 am făcut-o cu brânză grasă de vaci 😊, repetând-o până la perfecțiune. Rețeta de mai jos este cu ingrediente pe care puteți să le cumpărați ușor, fie din magazinul alimentar, fie comandând pe magazinele on-line.

Salamul de biscuiți a fost considerat mereu un desert oarecum sărac, dar biscuiții ”populari” se găseau mereu iar cacao, culmea, nu era la rație, așa cum era untul, zahărul, uleiul, carnea și preparatele din carne, pasta de dinți, vata și hârtia igienică ☹. Se găsea chiar marca de cacao Van Houten, o cutie galbenă cu o corabie cu pânze desenată pe față. Se găsea și șerbet. Favoritul meu era cel de cacao așa că uneori, copil fiind, mi se întâmpla să citesc cartea de bucate a Sandei Marin cu borcanul de șerbet în față, nu de alta, dar când citeam ”tort cu cremă de ciocolată” îmi scădea glicemia! Mama a păstrat cartea, admirând și azi urmele de șerbet pe pagini ori scrisul meu de piticot începător, dornic să caligrafieze pe orice petec de hârtie. Citesc ”Mama, vreau ceva bun!” iar mama se conforma foarte rar cu dulciuri, ori pentru că nu știa să facă, ori pentru că nu avea ingredientele, ori pentru că pur și simplu nu avea timp! La șapte ani, în clasa a doua, m-am înscris la Casa pionierilor la Cercul ”micile gospodine” ca să pot învăța să-mi fac singură dulciurile sau mâncărurile după care tânjeam citind cartea Sandei Marin. Și așa a fost, mama făcându-se ”luntre și punte” să-mi procure ingredientele.

Așadar salamul de biscuiți era, așa sărac, un desert accesibil, după clătite și gogoși!

Rețeta (mea) Tiramisu

Mascarpone – 0,250 kg (o cutie)

Smântână pentru frișcă cu 32% grăsime – 0,300 kg

ouă – 2 bucăți (doar gălbenușurile)

sare – 1 vârf de cuțit

zahăr pudră – 0,250 kg

cafea – 0,200 l ( sau două plicuri de cafea instant dizolvate într-o ceașcă cu apă)

cacao – 0,030 kg

pișcoturi de șampanie – 0,200 kg (1 pachet)

Lichior de cafea – 0,100 l

 

Cum procedăm:

Gălbenușurile se bat cu zahărul și sarea până se albesc. Se adaugă mascarpone și la urmă frișca bătută, amestecând ușor cu paleta.

Se prepară o cafea tare în care se amestecă lichiorul de cafea.

Într-o formă cu pereți înalți se așază straturi de pișcoturi înmuiate în extractul de cafea cu lichior, alternate cu strat de cremă.

Se pudrează suprafața cu cacao și se depozitează la frigider cca 2 ore.

Valorile nutriționale sunt:

Pentru 100 g:

Energie	212	kcal
Grasime	8,6	g
– din care acizi grași saturați	6,5	g
Glucide	30,3	g
– din care zaharuri	16,7	g
Fibre	1,4	g
Proteine	3,4	g
Sare	0,21	g

Salam de biscuiți cu nucă și rahat

300 g biscuiți Petit-beurre (1 pachet)

200 g zahăr pudră

1 fiola esență rom

100 g unt 82% grăsime

200 ml lapte vacă 1,5 % grăsime (normalizat)

200 g nucă tăiată

100 g rahat

3 linguri de cacao (circa 30 g)

Cum procedăm:

1. Zahărul cu laptele și untul se încălzesc până se topește untul. Se adaugă esența de rom.
2. Biscuiții se împart în două: o jumatate se rupe în bucăți, cealaltă jumătate se pisează cu sucitorul într-un prosop de bucătărie curat și uscat!
3. Nuca se împarte în două: jumătate se dă prin mașina de tocat nucă, jumătate se taie în bucăți. În amestecul de biscuiți se adaugă nuca tocată, cacao și se încorporează laptele de la punctul (1).
4. Se amesteca cu o spatulă, după care se împarte în două jumătăți pe folie de plastic alimentar. Se întinde cu palma umezită cu apă, se adaugă bucățelele de rahat, apoi se rulează, aducând capăt peste capăt și strângând bine folia pentru a nu rămâne goluri de aer. Se formează două rulouri din cantitatea dată.
5. Se depozitează la frigider, pe o tavă, de preferat de pe o zi pe alta, pentru a permite tăierea în felii. A doua zi, se scot din ambalajul de plastic, se trec prin restul de nucă măcinată (se barotează), se feliază folosind un cuțit cu lama încalzită în apă fierbinte.

Sugestie de prezentare: dacă vă place nuca de cocos rasă, puteți barota cu nucă de cocos.

PS: Am refăcut această rețetă și fără foc: cu lapte de cocos, unt de cocos, unt de arahide și sirop de agave pentru varianta fără lactoză, fiind chiar mai încântată de rezultat!