Prăjitura cu foi cu pastă de tomate – Liliputarion

Inspirată de recenta gală de lansare a ghidului Gault & Millaut din România, dar mai ales impulsionată de categoriile premiate, ieri am încercat o rețetă foarte cunoscută în Ardeal, Transilvania, Banat, Maramureș … în fine, în toată țara românească din curbura carpatică!

Ca de obicei, am căutat rețeta și m-am oprit la una, fără să-mi propun să fac vreo testare a vreunei blogger culinar!

Am ales rețeta de la Teo’s Kitchen, pentru că mi-a apărut printre primele în căutările pe Google.

O să găsiți rețeta pe site-ul ei, eu am deraiat puțin pentru că la precizia cu care se dau ingredientele lichide și solide (ba în linguri ba în grame, ba în litri, m-am gândit că iese oricum.

Eu am făcut rețeta pe jumătate, pentru că mie-mi place să fac dulciuri, dar nu mănânc decât foarte puțin. Oricum, din jumătate de porție au ieșit suficiente prăjiturele cu care să-mi servesc colegii de la curs.

De asemenea, pentru că am poftit și la ”Dolce di leche”, am înlocuit nuca de cocos din rețea Teodorei cu ”dolce di leche”. Și a ieșit ”Prăjitura cu foi cu pastă de tomate, dolce di leche și căpșune”!

Pot spune că este o prăjitură laborioasă, așa am înțeles de ce să nu te încurci cu jumătate de porție, mai ales că se face cu o zi înainte pentru ca prăjitura să se formeze cu crema dintre foi.

Dulceața acrișoară am înlocuit-o cu pastă de caise de anul trecut, pe care am făcut-o intenționat mai acrișoară.

Scurt pe doi, rețeta adaptată a Teodorei în varianta mea este așa:

Pentru foi: 60 g zahăr, 60 ml ulei, 1 cutie de pastă de tomate (70 g), 6 g bicarbonat de sodiu, 250 g făină, 3 g sare

Toate ingredientele se amestecă într-un castron, se formează un aluat care se împarte în două cantități egale, se întinde între două foi de pergament, nivelând cu mâna și îndreptând acolo unde se rupe, dându-i o formă cât mai apropiată de un dreptunghi. Se îndepărtează una din foile de pergament și transferă pe dosul tăvii de cuptor, fără a mai fi nevoie s-o pudrați cu făină. Foile se coc circa 10 minute, în cuptorul preîncălzit la 160 grade C. Se scot de pe tavă și se transferă cu tot cu hârtie pe o planșetă de lemn.

Crema: 350 ml lapte, 40 g zahăr, 40 g griș, 50 g unt, 50 g dolce di leche, coajă rasă de lămâie, esență de rom

Laptele se fierbe cu zahărul, se adaugă grișul în ploaie și se lasă să se răcească. După ce s-a răcit bine, l-am spumat cu mixerul, adăugând untul la temperatura camerei, coaja rasă de lămâie și 50 g de dolce di leche.

Pentru glazurarea foilor: 50 g pastă de caise;

Dolce di leche: o cutie de 300 ml lapte condensat îngroșat timp de 40 de minute într-o cratiță, la foc domol, amestecând pentru a nu se carameliza prea tare.

Decor: 50 g căpșune.

Asamblare: Peste una din foi am turnat un strat subțire de pastă de caise, apoi am  turnat toată cantitatea de cremă de lapte cu griș, am îndreptat marginile cu o spatulă, deasupra am așezat cealaltă foaie glasată și ea cu pastă de caise, cu fața glazurată pe cremă. Am așezat o planșetă de tocat peste prăjitură și am lăsat-o la frigider până a doua zi!

Azi, am îndreptat marginile (pe care le-am mâncat, spre disperarea mea, dar n-aveam de ce să le păstrez pentru vreun barot ceva, ori pentru vreun ponci, iar de aruncat era chiar păcat: marginile sunt cele mai bune, se știe!), am glazurat fața cu dolce di leche pe care l-am încălzit la bain-marie ca să-l pot turna.

Am tăiat prăjitura cu un cuțit încălzit în apă fiartă și șters, ca să nu se încarce ”fața” cu firimituri, apoi am decorat cu felii de căpșune, că tot e sezonul lor!

Bun, de unde am început, unde am ajuns?!

Ideea este că o rețetă, dacă nu e trecută prin propria experiență sau simț al ingredientelor, prin gustul personal, nu înseamnă decât o lungă înșiruire de ingrediente!

Așa arată prăjitura nudă!

Așa arată cu glazura de dolce di leche și căpșune

Sunt sigură că rețeta Teodorei este foarte bună, o are de la bunica Sia, care probabil că o are de la mama dumneaei ori de la socăcițele din satele ardelene, știu eu, așa că, data viitoare, voi încerca s-o fac așa cum a lăsat-o ea!

”Trupul sănătos ține mintea veselă!”