HORECA românească în vremea pandemiei Covid19

Azi am participat la un webinar organizat de Trends HRB!

Invitații, nume sonore ale mediului, doar pe Daniel Mischie nu-l cunosc personal, dar atât pe Călin Ile cât și pe Nico Lontraș îi cunosc, am lucrat împreună, așadar motivația înscrierii gratuite la webinar era #solidaritate!

S-au discutat subiecte interesante, de la propunerile pe care hotelierii le pot avea pentru a putea trece mai ușor de perioada de ”re-acomodare” cu normalul, deși toată lumea a recunoscut că nimic nu va mai fi la fel, programul flexibil și part-time al lucrătorilor din domeniu, cu compensarea orelor până la 8 h (legale) de către statul român (aș adăuga și pe baza demonstrării bonității companiei care solicită acest stil, absolut normal în Vestul- Europei, SUA și alte state, care-și acoperă necesarul uman cu studenți, într-un proiect win-win, adică dacă respectiva companie plătește la termen TOATE taxele și impozitele statului român). De asemenea, s-a discutat despre creditarea mai flexibilă a companiilor care desfășoară încă o activitate productivă (take-away, home-delivery sau producători de materii prime) pentru asigurarea plăților către furnizori, a salariilor lucrătorilor. Un punct de vedere foarte actual, cel al  ”blocării chiriilor și plății utilităților, nu al amânărilor” pentru unitățile Horeca aflate în incinta mall-urilor (închise) și nu numai, dar cu facturi actualizate lunar (chirie, pază, curățenie, dezinfecție, dezinsecție etc), cu care am fost 100% de acord. De asemenea, interesant a fost subiectul legat de plata șomajului tehnic, care în loc să intre direct în contul angajatului, intra întâi la firmă, apoi firma direcționează în maximum 3 zile salariile…, că doar cineva (băncile) trebuie să-și încaseze și ele comisioanele. Acum se vede cât de important este să se lucreze cu salariul pe contract, ca să nu mai vorbesc de lucrat pe baza Contractului individual de muncă, înregistrat în REVISAL! Tot acum se vede că o categorie profesională care-și baza venitul ȘI pe TIPS (bacșiș), dacă-l aveau fiscalizat (adică declarat ca venit), dacă se aproba propunerea de a putea fi încasat direct pe nota de plată și la plata cu cardul, acum NU ar fi primit 75% din 2250, primeau 75% din 4500, ceea ce era altceva!

Impozitele specifice din industria hotelieră sunt încă pe masa autorităților, în dezbatere, și tare mi-e teamă că NU le vor aplica retroactiv (adică taxa hotelieră), dar și altele (cele 3 – 5 taxe către radio, ORDA și alte firme responsabile cu audio-vizualul)…în cazul în care va apare vreo ordonanță de guvern.

În altă ordine de idei, am intervenit cu câteva propuneri, poate neluate încă în calcul:

1 – flexibilizarea programului salariaților (așa cum s-a putut face tele-munca în această perioadă, se poate face și altă dată), ar putea duce și la flexibilizarea concediilor, astfel încât vacanțele să nu mai fie obligatoriu în iulie- august

2 – voucherele de vacanță să fie acordate tuturor salariaților din companiile din România, indiferent de acționariat, de stat ori private, iar această facilitate să fie recunoscută de toți angajații ca o obligativitate (pe principiul, dacă ai stat 2 luni în lockdown, de anul viitor mergi în vacanță când trebuie, nu neapărat când vrei)! Știu, sună puțin totalitarist, dar astfel s-ar evita și celebra ”sezonalitate” a turismului (munte / mare)

3 – consider că este de luat în calcul acordarea vacanțelor copiilor (driver-ii vacanțelor părinților) cu un decalaj de 1 – 2 săptămâni, pe euro-regiuni, dacă vreți! Efectul este spectaculos! Nu se aglomerează șoselele, nu se face over-booking la hotel / avion / restaurant, toată lumea este fericită! Această propunere n-am apucat s-o scriu, dar o gândesc de ceva vreme!

4 – deși nu lucrez în asigurări, cred că firmele care acceptă să plătească o asigurare pentru situații excepționale (cum este/a fost aceasta) să aibă taxe și impozite diferențiate! Dacă plătește o asigurare (care nu-i mică, anuală), bunurile dar și lucrătorii, furnizorii, statul să fie siguri că 3 – 6 – 9 luni (Doamne Ferește de mai mult!) sunt plătite/plătiți! Evident că este ceva nou, dar în Olanda, având în vedere experiența lor cu importurile de coloniale de acum 500 de ani – VOC – , noțiunea de asigurare a tot ce se poate asigura este o practică, nu o excepție)!

5 – pentru restaurante am propus o reevaluare a ”meniului”! E clar că 50 – 90 de articole pe o listă meniu este de domeniul Ante-Covid19!

6 – măsurile de distanțare socială vor trebui (chiar dacă e greu de acceptat să nu ne mai îmbrățișăm când ne vedem!), păstrate, minimum 1 – 2 ani!

7 – bunele practici igienice (redescoperite în această perioadă tristă a omenirii), trebuie păstrate!

8 – condițiile de autorizare a restaurantelor trebuie mult mai serios evaluate! Nu putem ”inventa” proceduri, de urgență, când ele trebuiau să existe încă de la autorizare (vestiar filtru angajați, circuit unidirecțional materie – primă spre produs finit, circuitele de evacuare a gunoiului, normele de recepționare și depozitare a materiilor prime și a produselor finite etc)

9 – segmentarea pieței de distribuție – un subiect sensibil, dar #solidaritate nu înseamnă să așteptăm ajutor doar de la stat, că nu are pungile atât de mari cum le credem! #Solidaritatea trebuie să vină și de la operatorii economici! Dacă știi că ”X” face cea mai bună ciorbă, tu, ca antreprenor mai mare, care ai și o platformă de comenzi plus o flotă de mașini de livrare – vorbești cu el, îi cumperi toată producția: vinzi și tu, vinde și el, toată lumea e fericită! Bine, exemplul meu a fost cu sarmalele de la 2Chefs! Chiar dacă TU, restaurant, poți face TOT, ia și de la cel mic, cel abia deschis (dar cunoști bucătarul, somelierul – vezi ANIKA), ia pâinea de la brutăria aia mică, chiar dacă și TU poți s-o faci! Asta înseamnă #solidaritate!

10 – am propus și ”vouchere în așteptare”, cu care HORECA din Olanda a mobilizat 1,1 milioane euro drept capital de lucru pentru 6000 de restaurante care au aderat la program!

Ce am observat în perioada aceasta de lockdown (un mic up-date):

• unele restaurante / laboratoare de cofetărie-patiserie – brutărie s-au repliat destul de repede pe oferte ”take-away” sau ”home-delivery”, fie cu proprii angajați, fie cu firme de livrare (Glovo, Ubereats etc), atât în București cât și în țară (bravo Oana Coanță, bravo Mădălina Santa, bravo Alexandru Dumitru, bravo Vasile Nicolae și tuturor celor pe care nu-i menționez dar îi apreciez);
• firmele de livrare profită de situație, deși riscul ar fi trebuit partajat (nici aici nu e solidaritate);
• unele restaurante s-au închis, dar au revenit asupra deciziei după una – două săptămâni, pentru că ”no money is worse than some money”;
• un producător de mâncăruri dar și băcan a luat ”cu două mâini” ce se putea din piața de cumpărători, deși nu aveau nici capacitate de producție și nici de livrare (revenind frecvent cu scuze…”azi am întârziat, am uitat să adăugăm ciorba, n-am marcat-o pe bon, ne străduim, suntem la început …”). De ce trebuia să ia comenzi în Iancu Nicolae, dacă unitatea de producție era în Floreasca, nu știu?! Chiar nu știi ce colegi sunt în zonă, să-i suni și să le spui…”am comenzi în zona ta: ciorbă, sarmale, pârjoale, șnițele, cartofi cu rozmarin și plăcintă cu brânză! Ia tu comanda asta …”! Nu, nu există un asemenea sistem de ajutor reciproc! Acea #solidaritate!
•  nici o organizație patronală nu știe exact numărul de unități, unde se găsesc, ce produc și cum s-ar putea organiza pentru a face față unei situații de criză (haideți să vedem dacă este o avarie la apă / gaz / energie electrică, cum mai onorați comenzile, dacă nu aveți relații amabile cu ceilalți proprietari de restaurante)!
• nici o organizație nu știe exact numărul de lucrători intrați în șomaj sau șomaj tehnic;
• producătorii de alimente (legume, verdețuri, carne, lapte, ouă, brânză, blană etc) autohtoni și cât mai apropiați de locul de desfacere vor trebui să fie apreciați mult mai mult, nu doar în perioada crizei;
• cineva, care se prezintă ”bucătar”, dar e mult mai cunoscut ca blogger, realizator radio, premiantul G&M cu ”Meritul pentru educație”, nu ezită să-și mai facă puțină publicitate și branding personal, vorbind la radio despre proceduri NOI cu privire la circulația mărfurilor / personalului / produsului finit / deșeurilor / ambalajelor / cutiilor izoterme de transport…când aceste PROCEDURI trebuiau să fie de la începutul activității, în Manualul de Bune Practici Igienice și Manualul de Bune Practici de Producție care fac parte din Documentația HACCP a unității, numite proceduri operaționale! De asemenea, se prezintă în fotografii pe social-media cu măscuța pe figură, dar cu pălăria emblematică pe cap! O fi sterilizat-o înainte de a intra în spațiul de producție?
• selecția naturală se aplică și altor ”specii”, de exemplu ”business-uri”! După relaxarea sau ridicarea măsurilor de carantină, oamenilor le va lua mult până vor reveni la obiceiul de a mânca în oraș! Germofobii vor ieși doar cu mască pe figură, va apare ”de vară”, ”de toamnă”, ”de iarnă”, cu sau fără accesorii (strasuri, pene, blăniță), și e imposibil să mănânci sau să bei cu masca! Măsurile de distanțare socială, de igienă și responsabilitate vor trebui păstrate! Igiena alimentației va trebuie să fie disciplina cu care se vor începe și încheia toate cursurile și programele de formare profesională în sectorul HORECA.

Solidaritate și empatie! Suntem toți DISTANȚAȚI dar HAIDEȚI SĂ RĂMÂNEM OAMENI, ÎMPREUNĂ!