Cupcake cu unt de arahide, sirop de agave și cottage cheese (fără zahăr) – Lilipitarion

O poveste

Realizez că în perioada 1990 – 1995, mai puțin cele 11 luni de concediu pentru creștere și îngrijirea copilului, cât am lucrat la Întreprinderea de industrializare a laptelui Miorița SA – Fabrica de produse lactate Fundeni din București, am ratat oportunități care n-ar fi dus industria laptelui bucureștean la extincție.

Din cele trei fabrici, cea de la Lujerului, unde era sediul central, cea din Vitan și cea din Fundeni, prima a dispărut FPL Vitan, fiind preluată mai ales pentru spațiile de depozitare frigorifice de către Linco…, da, cei care comercializau margarina tartinabilă, care a prins foarte bine pe piața românească datorită proprietăților tartinabile, a culorii similare untului gras și a modului de ambalare (la cutii din plastic). N-am să știu niciodată de ce, pentru că, în perioada 1990 – 1991 am lucrat la secția de unt de la Miorița și am prelucrat tone de unt în amestec cu margarină, pentru care primeam des reclamații că …nu e unt! Nu se fabrica decât unt cu 65% grăsime…trebuie să recunosc că suntem unicii care avem așa un standard, definiția untului fiind grăsimea laptelui cu minimum 80% grăsime … dar să spunem că ne gândeam profilactic la reducerea colesterolului, că parcă știam ce stres va veni peste bieții români odată cu democrația mult-râvnită.

De asemenea, la nivel de inovație, cred că tehnologii erau obosiți după ani de zile de ”comenzi” de la partid pentru produse lactate diversificate (erau standarde de produse), altfel nu-mi închipui cum am pierdut noi așa niște aseturi valoroase.

A doua fabrică, cea la care am lucrat ca responsabil CTC, dar am preluat și laboratoarele de microbiologie, respectiv de chimie, pe perioada în care colegele mele au intrat și ele în concedii pentru îngrijirea copiilor, FPL Fundeni, a fost preluată de Danone, care face acum iaurt așa:

E drept că așa tehnologie merită! Eu, dacă făceam iaurt ”brasat” – ce idee 🙂 – riscam să-mi curgă pe bonetă când directoarea mea, Iulia Toma, făcea control inopinat înainte de livrare! Am și primit o sancțiune în 1993 pentru ”falsificarea” iaurtului cu lapte praf degresat pentru creșterea conținutului de substanță uscată, pentru că atunci nu se știa de suplimentarea cu proteină, mai exact cazeină, care a venit ulterior ca adjuvant în industria laptelui! Ei, se știa, că domnul profesor Costin și domnul profesor Florea, de la facultate, făcuseră încă de înainte de revoluție o instalație de ultrafiltrare pentru separarea urmelor de cazeină din zer prin procedee de membrană (chiar am citit câte membrane utilizaseră până să ajungă la una acceptabilă sub raportul calitate/ preț și calitate/randament), dar în anii de care vorbesc încă ”mâna lungă” a distribuitorilor de ingrediente pentru industria alimentară încă nu ajunsese!.

Ideea este că pe strada Nicolae Cânea, în capăt, unde era FPL Fundeni, dacă iarna temperatura scădea sub 10 grade Celsius, adio presiune la gaz pentru a funcționa concentratorul de lapte în două trepte la nivel optim! Laptele pe care îl procesam avea o calitate atât de proastă (normal, de la vaci hrănite cu apă, paie și bătaie ce era să iasă?) iar laptele degresat pentru iaurt, înainte de însămânțare cu maiaua de bacterii lactice, trebuia să aibă minimum 11% substanță uscată, dar avea maximum 8, chiar după concentrare. Pentru a obține un coagul ferm (pe vremea aceea nu se cunoștea iaurtul de băut, sau brasat), trebuia crescut nivelul de substanță uscată cu lapte praf degresat! Altă soluție nu era! Și iaurtul era bun, ferm, cu aciditate plăcută și termen de valabilitate 48 de ore! De aceea, am folosit lapte praf  degresat și am fost sancționată de OPC pentru că ”am falsificat” iaurtul!

A treia fabrică s-a închis prin 2000 sau 2001, nu mai țin minte exact, iar acum tronează un mare Hypermarket Cora acolo!

De ce spun că am ratat oportunități?

Pentru că eram o mână de inginere tinere, dar și de laborante mai experimentate, și printre analize și completarea registrelor care nu se mai terminau, a rapoartelor și a tuturor activităților de laborator, experimentam tot felul de produse de cofetărie.

Asta și pentru că aveam tot ce ne trebuia ca dotare pentru a face experimente.

Așa s-a născut tortul de mere cu cremă de zahăr caramel, cozonacul cu unt beurre noisette, iaurt cu dulceață și fulgi de porumb, tort cu cremă de brânză – pe care nu știam că se va numi curând cheese-cake -. Puteam fi primii pe piața românească cu produse noi, dacă am fi știut că lucrul la ”stat” înseamnă mai mult decât atribuțiile zilnice și salariul fix, de două ori pe lună! Am fi putut fi excepționali, pentru că inteligență aveam, capacități de producție aveam, depozitare și rețea de distribuție! Dar nu s-a întâmplat așa și alta ar fi fost acum povestea!

Rețeta de cupcake e o variantă a acelui tort cu cremă de brânză, dar are ingrediente pe care atunci nici nu le cunoșteam și nici nu existau.

În plus, este un produs fără zahăr!

Cupcake cu unt de arahide, sirop de agave și cottage cheese

Aveți nevoie de: un cântar, un mixer cu bolul aferent, un bol de amestecat, un tel, o spatulă, chese de hârtie, cuptor și grătar pentru răcire.

 

Materii prime		Cantitatea netă
ouă (2 buc), g		100
sirop de agave, g		40
unt de arahide, g		20
cottage cheese, g		200
stafide, g		20
făina, g		75
nucă		20
sare		3
praf de copt		3
Rom și esență de rom		10

 

Mod de preparare:

Ouăle se separă. Albușurile se spumează cu un praf de sare. Gălbenușurile se amestecă cu telul cu siropul de agave, untul de arahide, esența de rom, cottage cheese, iar praful de copt amestecat cu făina se cern peste acest amestec.

Stafidele se hidratează cu rom și esență de rom, apoi se scurg, înainte de a le adăuga peste amestec.

Nuca se rumenește puțin în cuptor apoi se taie mărunt. Consistența ușor crocantă a nucii în cupcake va fi plăcută.

Peste tot amestecul se toarnă albușul bătut spumă, care se încorporează cu mișcări pe verticală, cu o spatulă.

Într-o tavă cu alveole se așază chesele, se dozează cu o lingură compoziția, după care se introduce la cuptorul încălzit la 170 grade Celsius.

Se coace circa 35 minute, după care se scot pe un grătar să se răcească și se decorează după gust.

O porție are 60 grame.

Valorile nutriționale și energetice sunt prezentate mai jos:

Caracteristici	per 100 g		%  CZR*
Valoare energetică	kcal	52	3
	kJ	220
Lipide, din care:	g	42,4	61
* a.g. saturați	g	11,2	56
Carbohidrați, din care:	g	102,5	39
* zaharuri	g	45,8	51
* fibre	g	33,7
Proteine	g	30,6	61
Sare	g	0,3	6
*CZR = consum zilnic de referință, raportat la 2000 kcal/8400 kJ

 

O porție de 60 de grame are următoarele caracteristici nutriționale și energetice:

energie		grăsimi	AGS	carbo hidrați	zaharuri	proteine	sare
kcal	31	25	7	61	27	18	0
Kj	132
% din CZR	2%	36%	34%	24%	31%	37%	3%

 

Pentru un produs fără zahăr, gustul este foarte agreabil!

Eu i-am atașat o avelină de frișcă bătută și un decor de zahăr, așa de sărbătoare!

Inorogi frumoși!