Am revenit, deși n-am lipsit defel din rolul de educator și formator în domeniul științei alimentului și al tehnologiilor culinare!
Prinsă în multe proiecte, n-am avut răgazul de a actualiza informațiile și pe acest blog, pe care l-am gândit ca unul de informare corectă în ceea ce privește multe mituri care privesc alimentele și modul lor de prelucrare corectă astfel încât cei care citesc să plece cu o lecție bine învățată ori măcar să oprească răspândirea falsurilor!
Un alt motiv pentru care țin la bloggul acesta este că el este locul meu de ”joacă”, unde nu aștept validarea sau invalidarea calităților mele de creator de conținut într-un domeniu atât de vast cum este cel al științei alimentului, al tehnologiilor de preparare, al microbiologiei alimentare ori al nutriției umane din perspectiva celui care prepară, nu al nutriționistului sau dieteticianului.
Așadar, voi lua în ordine cronologică articolele pe care le-am scris în acest răstimp și voi încerca să recuperez.
Anul trecut am început o cercetare legată de posibilitatea de a crea o ”dietă românească” cu potențiale valențe nutriționale, așa cum ”dieta mediteraneeană” face deja parte din protocoalele de reducere a incidenței maladiilor necomunicabile, de management al greutății ori de creștere a calității vieții la senescență.
Motorul acestui demers a fost conștientizarea faptului că moștenim o constelație enzimatică clădită în mii de ani ca locuitori ai spațiului carpato-danubiano-pontic și cu siguranță aceasta s-a putut modela pe matricile alimentare specifice, motiv pentru care zicala ”poți scoate românul din România, dar niciodată România din român” are legătură nu neapărat cu normele și valorile civice ci cu alimentația și modul în care, deși plecați din țară, păstrează în marea majoritate stilul de a găti și cutumele din România (nelipsita ciorbă / supă la prânz, specialitățile rituale de Paște ori de Crăciun, de exemplu).
Timp de trei luni am documentat această cercetare, pentru a trage niște concluzii foarte măgulitoare pentru gastronomia românească tradițională.
Nu sunt antropolog și nici cercetător dar poate munca mea, la care pe parcurs s-a alăturat și colega mea Loredana Cristiana Stancu, dacă ajunge pe mâini bune, poate revela aspecte importante pentru alți cercetători ori chiar pentru nutriționiști și dieteticieni.
„Eat food. Not too much. Mostly plants.”
– Michael Pollan, jurnalist și autor american, ”În apărarea alimentelor: manifestul unui consumator” (In Defense of Food: An Eater’s Manifesto – 2008)
Ați auzit de eco-anxietate?
Asociația Americană de Psihiatrie o definește ca ”teama cronică pentru dezastrul ecologic al planetei”. Ei bine, ea există și, paradoxal, e mai prezentă la copii și adolescenți decât la adulți! Așadar există o șansă!
Un nou curent de cercetare în domeniul alimentației vine cu argumentarea unei legături intrinsece între alimentație, sănătate și mediul înconjurător.
Această nouă abordare demonstrează cu dovezi științifice de necontestat că alimentația bazată preponderent pe plante poate contribui cu succes la însănătoșirea Planetei, la îmbunătățirea calității vieții, la scăderea incidenței bolilor cronice necomunicabile (care necesită tratament îndelungat, chiar pe parcursul întregii vieți), dintre care amintim obezitatea, diabetul zaharat de tip II, bolile cardiovasculare și chiar și unele maladii oncologice.
Iată doar câteva date succinte furnizate de studii relevante în acest sens :
Concluziile studiului prospectiv EPIC ( European Prospective Investigation Into Cancer and Nutrition) – unul din cele mai complexe studii de cohortă de nivel mondial, realizat cu peste 500.000 de participanți, în 10 țări europene, pe o perioadă de aproape 15 ani, se referă, printre altele, la :
– Scăderea nivelului de colesterol în cazul lacto-ovo-vegetarienilor, respectiv pesco-vegetarienilor, comparativ cu cel al non-vegetarienilor
– Prevalența HTA mai mică, respectiv TA mai mică în cazul vegetarienilor
– Scăderea IMC la vegetarieni față de non-vegetarieni, cu implicații asupra nivelului obezității
În același registru, Adventist Health Study 2 (96.000 de participanți, în Canada și toate statele USA) susține concluziile studiului EPIC:
– Probabilitate de HTA redusă cu 65% la lacto-ovo- vegetarieni față de non-vegetarieni
– Scăderea IMC la vegetarieni
– Reducerea considerabilă a ratei diabetului T2-la 0,62 (lacto-ovo-vegetarieni), respectiv 0,49 (semi-vegetarieni), față de 1,00 – atribuită non-vegetarienilor.
Discutam deci despre un puzzle pe care comunitatea oamenilor de știință încearcă să-l ordoneze intr-o imagine de ansamblu pentru viitorul omenirii și al Planetei-casă, singura pe care o numim ”acasă” dintre toate planetele din Calea Lactee.
Noul curent ”plant based” este vechiul ”flexitarian” sau foarte similar cu acesta și următoarele argumente vor putea oferi răspunsuri la multiplele întrebări pe care societatea le are când vine vorba de schimbarea unui model alimentar.
1 – Conștientizați că este necesară schimbarea modelului alimentar practicat în mileniul III?
Ei bine, cercetătorii care au studiat dieta flexitariană (care presupune consumul unei cantități semnificative de alimente de origine vegetală dar care include și mici cantități de pește, carne, ouă și produse lactate) au integrat datele obținute într-un algoritm matematic din care a rezultat că trecerea de la modelul alimentar bazat pe consumul mare de carne dar și de alte produse de origine animală la unul în care proporțiile sunt 25% produse de origine animală și 75% produse de origine vegetală poate genera în următorii 30 de ani o reducere a gazelor cu efect de seră de circa 30%, o reducere a dispariției animalelor pe cale de dispariție cu circa 46%, o reducere a proceselor de deșertificare și de eutrofizare a apelor cu circa 41% și, nu mai puțin relevant, o reducere a incidenței bolilor cronice necomunicabile cu 20%.
2 – Știți care este mortalitatea globală ca efect a bolilor cronice necomunicabile?
Organizația Mondială a Sănătății, în ultimul raport publicat în 2020, arată că în perioada 1990 – 2020, 39 milione oameni au murit din cauza bolilor cronice necomunicabile iar în România rata mortalității (cauze generale) a crescut de la 10,6/1000 locuitori la 13,4/1000 locuitori (cnsisp.insp.gov.ro – 2020).
Dar cazul României este unul aparte:
În urmă cu mai bine de 60 de ani, în România s-a produs o migrare masivă a populației rurale către centrele urbane, cu modificarea consecventă a modelului alimentar, considerat a fi un exemplu de ”reușită socială”: pâinea neagră a fost înlocuită cu pâinea albă, carnea a devenit un aliment consumat zilnic și chiar de mai multe ori pe zi, obiceiul postului religios a rămas preponderent în mediul rural, consumul legumelor și fructelor proaspete a scăzut în favoarea celor conservate, programele de alimentație sănătoasă au fost ”capturate” de o ideologie politică și s-au transformat în ”rații” zilnice/lunare. Ca orice ”fruct oprit”, schimbarea modelului alimentar s-a produs rapid iar ”roadele” se culeg acum și ”bulgărele de zăpadă” continuă să crească
3 – Este noua dieta pe bază de plante (flexitarian) în contradicție cu modelul alimentar tradițional?
Studiile efectuate pe diferite modele alimentare tradiționale, atât în Europa cât și pe alte continente, argumentează că oamenii au schimbat raportul alimente de origine animală: alimente de origine vegetală în favoarea primei pentru că a fost promovată ca ”sățioasă”. În realitate, o friptură de 100 g carne de porc furnizează 205 kcal/860 kJ iar o porție de 100 g fasole bătută cu ceapă caramelizată furnizează 224 kcal/940 kJ.
Studiul pe care l-am efectuat în luna august pentru a argumenta dacă dieta românească ”plant based” poate fi un model de dietă sănătoasă, similar celor mai studiate diete cu beneficii asupra sănătății precum dieta mediteraneană, dieta DASH care urmărește scăderea tensiunii arteriale și dieta MIND care urmărește întârzierea declinului cognitiv (demența senilă, Alzheimer) a arătat că:
– 75% din respondenți consideră că preparatele culinare românești sunt de preferat dacă decid să schimbe modelul alimentar pentru că: este familiară, este sursă de plăcere datorată amintirilor contruite în jurul unui anumit fel de mâncare, este sezonieră și este adaptabilă diferitelor perioade ale anului, mai ales în postul religios.
– 80% dintre respondenți au agreat că gătitul preparatelor vegetariene necesită un set suplimentar de cunoștințe de tehnologie culinară și că este mai cronofagă.
– 85% dintre respondenți au opinat că, în ceea ce privește preparatele pe bază de plante din bucătăria românească, preferă s-o consume acasă, gătită în casă sau livrată de la un restaurant / firmă de catering.
Dintre preparatele culinare prezentate ca opțiuni pentru alegerea unui top 10 a preferințelor culinare ale respondenților (70), s-au remarcat:
Numărul de voturi | Denumire preparat | ||
53 | Ciorba de legume cu ștevie și lobodă (cu/fără afumătură) | ||
35 | Ciorba țărănească de legume (cu/fără carne) | ||
40 | Supa de roșii cu orez | ||
48 | Salata de vinete | ||
46 | Zacusca de vinete cu fasole boabe | ||
43 | Mâncarea de spanac cu ou poșat (ochi românesc) | ||
38 | Ghiveci de legume | ||
35 | Fasole bătută cu ceapă caramelizată | ||
33 | Ciorba de fasole verde (cu smântână și zdrențe de ou) | ||
34 | Placinta de mere |
Cifrele care preced denumirile preparatelor reprezintă numărul de voturi din 70 de participanți la sondaj iar în structură rezultă că sunt acoperite toate grupele de preparate pentru un meniu de dejun sau de cină pentru ca tranziția la o alimentație pe bază de plantă din bucătăria românească să nu fie nici privativă și nici monotonă.
4 – Prin ce este caracterizată alimentația pe bază de plante / dieta flexitariană?
- Legume și fructe
- Leguminoase uscate
- Cereale integrale
- Nuci și semințe
- Săracă în zahăr
- Aport scăzut de carne
Dieta flexitariană furnizează o mixtură proteică cu valențe nutriționale superioare unei diete carnivore, aducând organismului nu doar energie furnizată de macronutrienți ci mai ales o paletă generoasă de vitamine și minerale, de fito-nutrienți cu efecte favorabile în combaterea stresului oxidativ la nivel celular, de fibre alimentare care ajută organismul la instalarea sațietății un timp mai îndelungat dar și în procesul de detoxifiere prin accelerarea peristaltismului intestinal.
Câteva exemple de fito-nutrienți:
Quercitina din mere dar și ceapă – de exemplu, este un fitonutrient valoros în combaterea stresului oxidativ celular.
Izotiocianații din varză, sulforafanul din crucifere – sunt asociați cu efectele pozitive în profilaxia unor tipuri de maladii oncologice
Luteina – din tomatele roșii – oferă protecție în prevenirea proceselor de degenerescență maculară, întârziind purtarea ochelarilor
Resveratrolul – găsit în pielița strugurilor roșii dar și a altor fructe bace roșii (afine, coacăze, cătină) stimulează producerea proteinei SIRT1 sau ”gena vitalității”
Aliina – care se găsește în usturoi, reduce tensiunea arterială și îmbunătățește activitatea cardio-vasculară
În ceea ce privește vitaminele și mineralele, o dietă cu o pondere de 25:75 produse OA:produse OV asigură necesarul zilnic astfel încât organismul să nu fie privat de acești biocatalizatori dar și elemente constitutive ale țesuturilor osoase, sangvine, nervoase.
În practică, dieta pe bază de plante / flexitariană vine cu următoarele recomandări:
- O cantitate de maximum 14 g / zi carne roșie, circa 29 g/zi carne de pasăre, 28 g/zi pește, 250 g/zi lactate
- Circa 200 g/zi fructe, 300 g/zi legume, 50 g/zi nucifere și semințe, leguminoase circa 50 g/zi
- Cereale și produse cerealiere (crupe, paste, pâine) – cât să acopere 860 kcal/zi din bilanțul eneregtic, adică circa 220 g.
5 – Care este efectul asupra mediului?
Ei bine, toate modelările aplicate pe diferite diete au demonstrat că dieta pe bază de plante impactează cu de 5 – 6 ori mai puțin planeta pentru producerea unui gram de proteină furnizată.
Tratatul de la Paris, reiterat în 2022 la Glasgow, semnat de 195 de state în 2016, a proiectat ținte pentru 2050 în ceea ce privește reducerea efectelor produse de schimbările climaterice.
Astfel, tranziția la o dietă flexitariană, se traduce prin reducerea cu 66% a consumului de carne roșie și cu 69% a produselor alimentare intens procesate. Studiile care au luat în calcul un model de familie cu 2 adulți, un adolescent și un copil de 10 ani care schimbă modelul alimentar către unul felxitarian au demonstrat reducerea cu 38% a gazelor cu efect de seră pentru acoperirea nevoilor lor nutriționale.
De altfel, dieta pe baze de plante încurajează consumul ingredientelor locale, cu cel mai scurt drum de la fermă la furculiță, care să țină cont de sezonalitate dar și de particularitățile pedo-climaterice locale, de tradițiile culinare ancestrale.
Conceptul de sustenabil (durabil) implică nu doar protejarea resurselor naturale (pământ, apă, aer) dar și a patrimoniului imaterial, precum bucătăria tradițională.
6 – O ultima întrebare, dar nu cea din urmă: Cât de scumpă este dieta pe bază de plante?
La această întrebare specialiștii răspund:
Studii care au analizat nouă diete alternative incluzând dieta curentă, vegetariană și cea flexitariană au demonstrat că diminuarea la jumătate a cantității de carne consumată de o familie de 4 persoane a redus valoarea bonului la casă cu 21% săptămânal. În plus, economia făcută poate fi utilizată în acoperirea costului produselor obținute în mod organic, biologic, încurajând astfel producătorul agricol să opteze pentru o agricultură mai curată, fie că e vorba de plante, legume, fructe, carne, pește.
Am continuat cercetarea prin calcularea valorilor nutriționale și a valorilor energetice:
DENUMIRE RETETA | Valoare energetică kcal/100 g | Valoare energetică/ porție | % din CR (2000 kcal) | Proteine, g/ 100 g | Lipide, g/100 g | Glucide, g/ 100 g | |||||
CIORBA DE LEGUME CU STEVIE SI LOBODA, 300 g | 63,0 | 189,0 | 9,5 | 2 | 4,2 | 4,2 | |||||
SALATA DE VINETE, 100 g | 195,7 | 195,7 | 9,8 | 11,1 | 15,5 | 7,7 | |||||
ZACUSCA DE VINETE CU FASOLE BOABE, 250 g | 142,1 | 355,3 | 17,8 | 2,8 | 10,4 | 9,3 | |||||
MANCARE DE SPANAC CU OU POSAT, 250 g | 148,5 | 371,3 | 18,6 | 8,2 | 7,4 | 9,6 | |||||
PLACINTA CU MERE, 120 g | 142,2 | 170,6 | 8,5 | 2 | 3,8 | 25,1 | |||||
SUPA DE ROSII CU OREZ, 300 g | 56,8 | 170,4 | 8,5 | 1,8 | 2,1 | 7,7 | |||||
GHIVECI DE LEGUME, 300 g | 115,5 | 346,5 | 17,3 | 3,1 | 8,6 | 7,4 | |||||
FASOLE BATUTA CU CEAPA CARAMELIZATA, 200 g | 223,9 | 447,8 | 22,4 | 10 | 10,8 | 21,8 | |||||
CIORBA TARANEASCA DE LEGUME, 300 g | 61,7 | 185,1 | 9,3 | 1,5 | 3,5 | 6 | |||||
CIORBA DE FASOLE VERDE, 300 g | 70,1 | 210,3 | 10,5 | 1,4 | 5,6 | 3,4 |
Valorile energetice per porție confirmă aportul energetic mic al preparatelor (cu puține excepții), dar să nu ne păcălim singuri, dat fiind faptul că se cunoaște că gramajul porțiilor este mai mare în restaurant, uneori chiar și acasă, iar (cu excepția desertului ori a produselor care sunt mai savuroase dacă sunt asociate cu mămăligă – mâncarea de spanac cu ou poșat, de exemplu – ) majoritatea preparatelor sunt consumate cu pâine, ceea ce nu lasă valoarea energetică a prizei alimentare neimpactată!
Cuantificarea valorii nutriționale prin aplicarea VN10 elaborată de Strmiska a pus în evidență faptul că alegerea unei diete din gastronomia românească poate avea implicații mult mai mari, în termeni de nutriție, ecologie, durabilitate și respect pentru eco-agricultură.
Formula este următoarea:
VN10 = 1/10 (Pr · KPr · bPr · 100/dPr + L · KL · 100/ dL + G · KG · 100/dG + Ca · KCa · 100/dCa + P · KP · 100/dP + Fe · KFe · 100/dFe + A · KA · 100/dA + B1 · KB1 · 100/dB1 + B2 · KB2 · 100/dB2+ c · kc · 100/dc)
Seminficațiile sunt:
Pr – conţinutul în proteine al produsului, g/100g;
L – conţinutul în lipide al produsului, g/100g;
G – conţinutul în glucide al produsului, g/100g;
Ca – conţinutul în calciu al produsului, g/100g;
P – conţinutul în fosfor al produsului, g/100g;
Fe – conţinutul în fier al produsului, mg/100g;
A, B1, B2, C – conţinutul în vitaminele respective, mg/100g;
K – coeficientul de utilizare digestivă a componentelor;
b – coeficient al valorii biologice a proteinelor;
d – necesarul zilnic pentru fiecare component.
Nu pot spune că nu a fost dificilă integrarea acestor date în complicata formulă dar și în structura rețetelor, valorificând, în sfârșit, date din teza de doctorat referitoare la influența tehnologiilor neconvenționale de prelucrare asupra potențialului nutritiv al alimentelor, întrucât am comparat metoda convențională de gătit (pe plită, la cuptor) cu cea la microunde.
Coeficientul de utilizare digestivă a componentelor, K:
LAPTE, PRODUSE LACTATE | 0,95 | 0,95 | 0,95 | 0,9 | 0,8 | 0,9 | 1 | 1 | 1 | 1 |
OUA | 0,95 | 0,95 | 0,95 | 0,9 | 0,8 | 0,9 | 1 | 0,9 | 0,9 | 1 |
CARNE | 0,95 | 0,95 | 0,95 | 0,9 | 0,8 | 0,5 | 1 | 0,8 | 0,8 | 0,8 |
GRASIMI | 0 | 0,95 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 0 | 0 | 0 |
CEREALE | 0,9 | 0,95 | 0,95 | 0,8 | 0,7 | 0,5 | 0,4 | 0,8 | 0,8 | 0 |
LEGUMINOASE | 0,8 | 0,95 | 0,95 | 0,8 | 0,7 | 0,6 | 0,25 | 0,75 | 0,75 | 0 |
CARTOFI | 0,8 | 0,75 | 0,6 | 0,7 | 0,7 | 0,8 | 0,4 | 0,75 | 0,75 | 0,5 |
LEGUME | 0,8 | 0,55 | 0,44 | 0,7 | 0,6 | 0,8 | 0,25 | 0,8 | 0,8 | 0,4 |
FRUCTE | 0,8 | 0,55 | 0,44 | 0,7 | 0,6 | 0,8 | 0,4 | 0,8 | 0,8 | 0,8 |
ZAHAR | 0 | 0 | 0,95 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
Coeficienții valorii biologice, b:
Produs | Valoare |
lapte, prod lactate | 0,75 |
ouă | 0,94 |
carne | 0,8 |
cereale | 0,65 |
leguminoase | 0,6 |
cartofi | 0,75 |
legume | 0,6 |
fructe | 0,8 |
Necesarul zilnic de substanțe nutritive, actualizat, d:
proteine, g | 50 |
lipide, g | 70 |
glucide, g | 260 |
calciu, g | 0,8 |
fosfor (P), mg | 0,7 |
Fier (Fe), mg | 14 |
Vitamina A, mg | 0,8 |
Vitamina B1, mg | 1,1 |
Vitamina B2, mg | 1,4 |
Vitamina C, mg | 80 |
Conținutul de minerale și vitamine din preparatele selectate:
Conținutul de minerale și vitamine din formula Strmiska | Ca | P | Fe | A | B1 | B2 | C | ||||
CIORBA DE LEGUME CU STEVIE SI LOBODA, 300 g | 16 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
SALATA DE VINETE, 100 g | 16 | 60 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
ZACUSCA DE VINETE CU FASOLE BOABE, 250 g | 24 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
MANCARE DE SPANAC CU OU POSAT, 250 g | 16 | 10 | 5 | 0 | 0 | 0 | 1 | ||||
PLACINTA CU MERE, 120 g | 8 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
SUPA DE ROSII CU OREZ, 300 g | 8 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
GHIVECI DE LEGUME, 300 g | 16 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
FASOLE BATUTA CU CEAPA CARAMELIZATA, 200 g | 42 | 10 | 1,8 | 0,001 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
CIORBA TARANEASCA DE LEGUME, 300 g | 8 | 109 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 | ||||
CIORBA DE FASOLE VERDE, 300 g | 16 | 80 | 0 | 0 | 0,01 | 0,025 | 1 |
Rezultate:
DENUMIRE RETETA | VN 10 | ||||
CIORBA DE LEGUME CU STEVIE SI LOBODA | 141 | ||||
SALATA DE VINETE | 143 | ||||
ZACUSCA DE VINETE CU FASOLE BOABE | 212 | ||||
MANCARE DE SPANAC CU OU POSAT | 2591 | ||||
PLACINTA CU MERE | 71 | ||||
SUPA DE ROSII CU OREZ | 91 | ||||
GHIVECI DE LEGUME | 270 | ||||
FASOLE BATUTA CU CEAPA CARAMELIZATA | 370 | ||||
CIORBA TARANEASCA DE LEGUME | 70 | ||||
CIORBA DE FASOLE VERDE | 144 |
Rezultatele sunt oarecum paradoxale, având în vedere că VN10 s-a calculat pentru preparat și nu pentru o materie primă așa cum este în literatura de spacialitate, iar pentru unele preparate s-a ales K, b și d aferent materiei prime dominante în rețetă, dar câteva concluzii se pot trage, și anume:
Concluzii:
1. Sunt reconsiderate produsele vegetale, cele care realizează fotosinteza și unicele apte să transforme energia luminoasă în nutrienți energetici, care decenii la rând, datorită valorii energetice scăzute ori poate a palatabilității inferioare, au fost marginalizate;
2. Deși sărace energetic, preparatele culinare pe bază de plante sunt valoaroase din punct de vedere nutritiv, ceea ce pentru consumatorul modern, obișnuit cu o alimentație hipercalorică în condițiile în care stilul de viață este mai degrabă sedentar, reprezintă un argument solid de migrare spre o alimentație nouă;
3. În condițiile actuale de sedentarism acut și de stres continuu (accentuat în perioada pandemiei și post-pandemie), dieta trebuie reconfigurată către produse mai sărace caloric dar mai bogate în substanțe biologic active (vitamine, minerale, fitonutrienți)
4. Dieta pe bază de plante din alimentația tradițională a românilor poate avea beneficii majore în re-modelarea comportamentului alimentar dar și în valorificarea potențialului gastronomic fabulos al României. Ingredientele au gust, chiar dacă sunt modeste, iar aplicarea metodelor de pregătire culinară nutriento-protective, posibile azi atât în spațiul domestic cât și în cel din bucătăriile profesionale ori industrie, pot poziționa (dacă există interes) gastronomia românească în top-ul dietelor cu scop profilactic ori terapeutic.
5. România este o țară cu un polimorfism mozaicat al stilurilor de a găti, aceeași rețetă poate fi întâlnită gătită în zeci de stiluri, totuși, chiar dacă nu respectă 100% gustul ”comfort-food” consolidat în memoria olfactivă, rântașurile, liezonurile pregătite cu ceapă aproape caramelizată și făină, smântână cu 35% grăsime și multe ouă, trebuie, încet-încet să fie înlocuite (și aici vin cu bomba) chiar cu prețul acceptării aditivilor alimentari ori a biotehnologiilor.
Pasiunea, fără fundament educațional solid, fără încercări cu reușite sau eșecuri, este imposibil de gestionat!
Sunt autoarea a trei cărți: Manualul practic al bucătarului (2006), Cartea bucătarului profesionist (2016) și Cartea cofetarului patiser (2018), co-autor la alte două, am experiență în managementul educațional, am proiectat câteva bucătării profesionale, am implementat câteva proceduri operaționale pentru bucătării, fac etichete nutriționale și susțin cursuri profesionale.
Totul pornește de la educație!